Stres, Anxietate, Burnout

In urma cu 3 luni am cunoscut-o pe Ana, care a venit la mine la recomandarea unei colege de birou. Mi-a spus ca experimenteza de ceva vreme probleme cu somnul. A identificat anumite  situatii tensionate la birou, in relatia cu superiorul sau. Intrucat in urma discutiilor cu acesta intra intr-o incapacitate de a-si indeplini task-urile, este necesar sa stea mult peste program pentru a livra conform cerintelor postului. Pe plan personal situatia nu sta mai bine. Unul dintre parintii ei a suferit in urma cu aproximativ un an un atac cerebral, iar de atunci Ana este ingrijorata constant cu privire la starea lui de sanatate si  se teme in fiecare zi sa nu i se intample ceva grav. Este alerta tot timpul si asteapta parca cu fiecare telefon o veste proasta. Relatia cu partenerul de viata s-a deteriorat pe fondul interiorizarii sale si a incapacitatii partenerului de a intelege ce se intampla cu ea. Nu are practic alinare, confort din nici o zona.

Toti acesti factori stresori au facut-o sa se simta epuizata, coplesita si sa caute ajutor de specialitate in directia unui psiholog.

Intrebarea care apare este cu ce se confrunta? Factori de stres exteriori, anxietate, burnout?

Desi simptomele stresului si anxietatii par similare, exista totusi o diferenta semnificativa: stresul este cauzat frecvent de factori externi, in timp ce anxietatea este un raspuns intern al organismului. In timp ce stresul poate fi generat de factori fizici, psihologici, emotionali, ducand la o stare de copleseala, anxietatea adauga un sentiment de panica, de blocaj din care persoana nu stie cum sa iasa. Daca factorii stresori dispar, de obicei stresul se diminueaza considerabil, in timp ce in cazul anxietatii, chiar si dupa disparitia factorilor declansatori, starea poate sa ramana si sa evolueze progresiv. Anxietatea poate conduce si la aparitia atacurilor de panica.

Stresul are ca simptome fizice tensiunea musculara, inclestarea maxilarului, oboseala, dureri de cap/corp. Simptomele emotionale includ reactivitate, uitare, iar din punct de vedere comportamental scade calitatea somnului, pot exista modificari de apetit si greutate, iar in unele cazuri se poate recurge la alcool sau droguri pentru a diminua efectul simptomelor  De asemenea, apare o nevoie urgenta de a genera solutii salvatoare.

Anxietatea, asa cum spuneam anterior, este un raspuns mai degraba intern al organismului si diferita ca intensitate si durata fata de stres, fiind mult mai persistenta. Simptomele fizice includ ritm cardiac crescut, greata sau dureri de stomac, tremurat. Intre simptomele emotionale sunt de amintit: ingrijorare constanta, ruminatii, sentimente de urgenta, neajutorare, panica, frica. Intre simptomele comportamentale sunt de amintit: tulburari de somn severe – insomnie, modificari de apetit, consum de alcool, substante, incapacitatea de concentrare, de realizare a sarcinilor zilnice, evitarea situatiilor sau persoanelor care provoaca stres.

Ana experimenteaza des ganduri anxioase. Intr-o zi intarzie la serviciu din cauza unei greve la metrou. Ea incepe sa se ingrijoreze ca va fi concediata, deoarece a mai intarziat si in trecut, datorita unor probleme de sanatate. Mai mult decat atat, incepe sa o preocupe gandul ca nu isi va termina in timp util task-urile si ca seful ei va observa acest lucru si o va critica. In momentul in care aceste ganduri apar, Ana incepe sa respire din ce in ce mai greu si simte nevoia sa se aseze. In acest exemplu Ana trece de la un factor de stres la ganduri anxioase determinate de convingerea interna ca nu este suficient de buna si acest lucru va fi observat si pedepsit de superiorul sau. Desi atat stresul, cat si anxietatea apar in viata fiecaruia dintre noi la un moment dat, manifestarea lor pe parcursul unei durate extinse poate deveni nociva si se poate transforma in tulburare de anxietate sau chiar burnout.

Burnoutul nu apare brusc, ci evolueaza in timp. Stresul netratat, prelungit, duce la stres cronic, care poate evolua in burnout. Anxietatea manifestata pe o perioada de timp indelungata, in varfuri prelungite poate, de asemenea, conduce la burnout.

Simptomele burnout-ului sunt similare celor de stres sau anxietate: insomnie, somn intrerupt, modificari ale apetitului, greutatii, imbolnaviri dese, cresterea tensiunii arteriale, iritabilitate, amorteala, apatie, autocritica, lipsa motivatiei, izolare, neglijarea inclusiv corporala, utilizarea de alcool sau droguri, pierderea placerii si atitudinea negativa provenita din lipsa unei perspective mai bune de viata. Corpul uman nu este pregatit pentru o perioada lunga de stres, hiperctivitate sau vigilenta, si atunci intra in burnout. Iesirea din burnout nu se realizeaza imediat este un proces lent si de durata, pentru care este necesara o strategie pe termen lung, pentru eliminarea si atenuarea efectelor negative ale acestuia.

Ce puteti face pentru a evita starile de anxietate si burnout?

• Constientizati si acceptati limitele personale (Nu luati auspra dumneavoastra mai mult decat puteti duce, atat la job cat si in viata personala). A nu va sti limitele personale, poate crea atat in dv cat si in ceilalti niste asteptari nerealiste care daca nu se intampla, cresc starea de disconfort si dezamagire.
• Ierarhizati factorii de stres si abordati pe fiecare individual. Rezistati tendintei de a incerca sa le rezolvati pe toate in acelasi timp intrucat de cele mai multe ori, doar creste anxietatea si se instaleaza o forma de blocaj mental sau panica.
• Concentrati-va pe ce sta in puterea dumneavoastra sa schimbati mai degraba decat pe ce depinde de altii/alti factori
• Identificati activitatile care va aduc bucurie in viata sau care va relaxeaza si va deconecteaza de la problemele de zi cu zi – ce va face placere sa faceti? Fie ca este vorba despre sport, muzica, desen, filme, plimbari in aer liber,   faceti-va timp pentru ele si includeti-le incetul cu incetul in rutina saptamanala.
• Evaluati ce este important pentru dumneavoastra si cat timp alocati fiecarei parti din acest intreg important – job, familie, prieteni, copii si apoi mai profund daca este job – activitatea, relatia cu seful, colegii, beneficii, etc.
• Cand exista un factor declansator de stres intr-o anumita arie, cum ar fi serviciul, incercati sa nu generalizati si sa nu va lasati influentati sau afecatati de atitudinea negativa a persoanelor din jur. Incercati sa izolati situatia si sa lucrati pe ea. Generalizarea duce de obicei la demonizarea intregii arii
• Cautati suport in familie si la cei apropiati
• Incercati sa va bucurati in fiecare zi de  lucruri marunte: aer proaspat, soarele diminetii, cafeaua/ceaiul, dusul, o vorba cu cineva drag, un film bun, cateva pagini dintr-o carte sau o plimbare
• Apelati la ajutor specializat, fara teama de expunere sau judecata. Din ce in ce mai multe persoane se deschid catre psihoterapie pentru a se cunoaste mai bine, pentru a invata sa faca fata situatiilor diverse de viata cu potential destabilizator.